România cu un singur chip își propune măsurarea și evidențierea decalajelor existente între mediul rural și mediul urban din România. Inițiativa vine în continuarea proiectului 100 DE ROMÂNI, o radiografie făcută societății românești la 100 de ani de la Marea Unire, pentru a scoate în evidență progresele, problemele și temele de interes pentru țara noastră.
Informațiile prezentate sunt corelate cu Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU). Proiectul a fost inițiat de Ambasada Sustenabilității în România și este susținut de Lidl România.
Datele au fost culese în perioada septembrie 2019 – ianuarie 2020 și provin din surse oficiale: Institutul Național de Statistică, Biroul Electoral Central, Eurostat, Ministerul Educației Naționale, Autoritatea Națională de Plăți și Inspecție Socială, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Mediului, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. La realizarea analizei au fost utilizate cele mai recente informații disponibile, cifrele raportându-se la populația României din mediul urban și din cel rural.
România cu un singur chip 2022 este o continuare a analizei începută în anul 2020, cu scopul de a măsura și evidenția decalajele existente între mediul rural și mediul urban la nivelul fiecărei unități teritoriale, urmărind 15 indicatori din patru categorii: populație generală, sărăcie și excluziune socială, sănătate și educație.
Datele au fost colectate în perioada august 2021-ianuarie 2022, în urma răspunsurilor primite la cererile trimise către instituțiile abilitate, pe baza legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public. Acolo unde au fost disponibile, au fost utilizate și date publicate pe site-urile oficiale ale instituțiilor. Datele au fost furnizate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Institutul Național de Statistică, Institutul Național de Sănătate Publică, Guvernul României și Inspectoratele Școlare Județene din fiecare județ.
Cererile scrise au fost urmate de apeluri telefonice, în cazurile în care pentru informațiile solicitate nu am primit răspuns în timp util. Pentru a obține datele referitoare la sistemul de învățământ (indicatorii din categoria Educație), ne-am adresat Inspectoratelor Școlare Județene din fiecare unitate teritorială, deoarece date centralizate în funcție de mediul de rezidență și județ nu erau disponibile.
Au fost utilizate și prezentate cele mai recente informații disponibile (2019 – 2022).